Várak és erődített helyek a Kárpát-medencében

Rau de Mori - Curtea nobiliară a Cândeștilor

Din fostul conac boieresc al nobililor Kendeffy şi din anexele lui nu au mai rămas decât temelia şi câteva ziduri acoperite de buruieni. În ultimele decenii, construcţia a fost devalizată de hoţi şi de săteni, care au luat chiar şi cărămizile fostului castel pentru a le folosi în construcţii. Monumentul istoric a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare însă, după o serie de reparaţii, proiectul a fost abandonat. Şi primăria Râu de Mori a plănuit în ultimii ani punerea în valoare a vestigiilor, însă iniţiativele nu s-au mai concretizat. Părăsit în mijlocul satului, monumentul istoric abandonat a ajuns să fie înconjurat în ultimii ani de mai multe palate ţigăneşti şi nu mai reprezintă de mult o atracţie pentru vizitatori.

„Turiştii mai opresc maşinile în vecinătatea ruinelor, coboară pentru a-şi face poze şi pornesc apoi pe drumurile spre Retezat, fie la Râuşor, pe lângă Cetatea Colţ şi biserica de la poalele ei, fie la Barajul de la Gura Apei”, povesteşte Mariana, o localnică din Rîu de Mori. Oamenii din sat îşi amintesc de vremurile în care Curtea nobiliară a Cândeştilor se înfăţişa străinilor în splendoarea ei. Acum, soarta monumentului medieval pare pecetluită.

Soarta tristă a monumentului istoric

O explicaţie pentru starea dezastruoasă în care a ajuns vechiul conac, la fel ca şi alte monumente istorice valoroase din Ţara Haţegului, a oferit-o istoricul Adrian Andrei Rusu, doctor în istorie şi specialist în medievistică, într-o scrisoare deschisă, cu titlul „Vraiştea distruge monumentele istorice ale Hunedoarei”, în care a reclamat lipsa de îngrijire pe care autorităţile o manifestă faţă de monumentele reprezentative ale judeţului.

„Zestrea de monumente medievale a judeţului Hunedoara este cea mai preţioasă din întreaga Românie. Valoarea acestor monumente este cu atât mai mare cu cât bisericile româneşti sunt cele mai vechi din ţară, depăşind prin vechime şi zestre artistică primele ctitorii din Ţara Românească şi Moldova. Bisericilor li se adaugă cetăţi şi conace supuse şi ele unor continue tragedii existenţiale. Realitatea în care se scaldă ori nu este cunoscută ori este neglijată suveran de câteva bune decenii. Din cauza unui proces complicat de revendicări şi redistribuiri de proprietate sau responsabilităţi, aceste monumente au ajuns într-o stare de ruşinoasă degradare sau de precolaps. Responsabilităţile au fost mereu transferate ori lăsate în afara literei legii din motive dintre cele mai nejustificate: lipsa evaluării concrete a monumentelor, trecerea cu vederea a abuzurilor comise de personalul ecleziastic, lipsa fondurilor şi a specialiştilor, ba chiar şi iresponsabilitatea unor proiectanţi necalificaţi, avizaţi de către Ministerul Culturii”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de Adrian Andrei Rusu.

https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/povestea-trista-a-celei-mai-vechi-curti-nobiliare-1843574.html